Răspunsul ASUR la observaţiile Biroului de Presă al Patriarhiei Române

Luni, 19 iulie, ASUR a lansat o scrisoare deschisă în care solicita taxarea cultelor și restricționarea finanțării lor de către stat. Joi, 22 iulie, Biroul de Presă al Patriarhiei Române a emis un comunicat de presă ca răspuns la scrisoarea deschisă a ASUR. Mai jos găsiți răspunsul nostru, al Asociației Secular-Umaniste din România, la observațiile făcute de Patriarhie:

********************************************************
Aproape invariabil, de câte ori revine în actualitate subiectul finanţării cultelor de către stat, BOR face referinţă la o aşa zisă “obligaţie” a statului de a întreţine biserica ortodoxă, obligaţie care ar fi izvorâtă din Legea de secularizare a averilor mânăstireşti din 1863. Fără a se dori intrarea într-o dispută de ordin istoric trebuie avut în vedere că:
• în urma secularizării mânăstirilor închinate (adică subordonate Patriarhiilor de Constantinopol, Ierusalim, Antiohia şi Alexandria, mânăstirilor de la Muntele Athos etc.) Statul Roman a propus acordarea unei despăgubiri semnificative ca valoare (82 milioane lei, ofertă crescută ulterior la 102 milioane şi apoi la 150 milioane lei); toate ofertele au fost respinse de ierarhii greci, în speranţa obţinerii unei sume şi mai mari în urma presiunilor efectuate de marile puteri. După câţiva ani de negocieri fără rezultat, Camera Depuţatilor a declarat problema închisă. Astfel, “cei ce se scumpiseră pierdură totul” (Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu; “Istoria Românilor”)

Pentru a ne face o idee de imensitatea sumei, 150 de milioane de lei reprezenta bugetul pe un an de zile al României din acea perioadă. Ca să avem un termen de comparaţie, chiar dacă aproximativ, bugetul Romaniei pe 2010 se cifrează la cca. 45 miliarde de euro!
• decizia de secularizare a averilor mânăstireşti a fost determinată în parte şi de refuzul constant, timp de zeci de ani, al ierarhilor de a se achita datoriile către Stat. În 1863 aceste datorii ajunseseră la aproape 29 milioane de lei.
• după secularizare, prin legea reformei agrare din 1864, pe lângă ţărani au fost împroprietarite şi bisericile, fiecare primind aproape 9 ha de pământ. Tot ca să avem un termen de comparaţie, ţăranii pălmaşi, cei care reprezentau marea masă, au primit fiecare ceva mai puţin de 4 ha.
• în bugetul statului s-au prevăzut fonduri pentru sprijinirea aşa-numitelor “biserici de stat” – biserici care aparţinuseră de mânăstirile închinate. În 1867 erau 185 de biserici cu 238 de preoţi. Să ne reamintim că în 2010 bugetul Statului Român finanţează 16.602 posturi de preoţi şi alte 18.951 posturi pentru personalul neclerical
• după 1989 BOR a recăpătat prin retrocedare sute de mii de hectare de teren agricol şi păduri, imobile şi alte bunuri, cazul Mitropoliei Moldovei fiind unul reprezentativ
• după 1989 BOR a căpătat de la Stat, în folosinţă gratuită sau în proprietate, nenumărate terenuri şi imobile, plus un monopol pe comercializarea anumitor articole.

Tot în contextul secularizării averilor mânăstireşti, se face afirmaţia că “o eventuală încetare a sprijinului statului faţă de Biserica Ortodoxă Română şi alte culte ar trebui să fie urmată, în mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericeşti confiscate”.
Tot în mod firesc ne întrebăm dacă urmaşii iobagilor şi robilor de pe moşiile mânăstireşti ar trebui să solicite daune morale pentru exploatarea la care au fost supuşi strămoşii lor!?!

Biroul de presă al Patriarhiei BOR susţine că “în bugetul de stat al Guvernului pe anul 2010, în afară de sprijinul financiar pentru salariile personalului cultelor, nu a fost alocat niciun ban pentru alte activităţi ale acestora”. Autorul acestei afirmaţii pare să nu cunoască prevederile unor acte normative precum:
• HG 214/17.03.2010: Transmiterea unui teren aflat în proprietatea publică a statului în folosinţă gratuită a Mânăstirii Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor
• HG 263/31.03.2010: Suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2010 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, cu suma de 2,15 milioane lei pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, şi alocarea acesteia Episcopiei Caransebeşului în vederea finalizării construcţiei Catedralei Episcopale din Caransebeş
• HG 417/28.04.2010: Suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului, din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, cu alte 18,569 milioane lei
În plus, Biroul de presă al Patriarhiei nu aminteşte că, pe lângă fondurile primite de la bugetul de stat, cultele primesc, sub diferite forme, finanţări de la bugetele judeţene şi locale (cum ar fi cazul CJ Bistriţa-Năsăud, care a aprobat construirea unei cruci de aproximativ 13 miliarde de lei vechi, bani proveniţi din fonduri publice), donaţii de la instituţiile publice (un caz recent priveşte BNR, de exemplu), donaţii de la companiile cu capital majoritar de stat etc.

În ceea ce priveşte fiscalizarea şi impozitarea activităţilor comerciale, Biroul de presă al Patriarhiei BOR pare să ignore un lucru ştiut de oricine a avut nevoie de oficierea unui botez, a unei căsătorii sau a unei înmormântări: preoţii care oficiază astfel de ceremonii percep sume considerabile fără a emite nici un fel de document fiscal sau, în cel mai bun caz, eliberând o chitanţă pe o sumă modică. Nenumărate cazuri au fost prezentate în presă. În opinia asociaţiei noastre aceste activităţi comerciale trebuie reglementate din punct de vedere fiscal.

În privinţa discriminării dintre personalul cultelor (clerical şi ne-clerical) şi alte categorii de bugetari, suntem acuzaţi de către Biroul de presă al Patriarhiei BOR de “o dezonorantă dezinformare a opiniei publice” prin menţionarea unui “neadevăr şocant prin care se urmăreşte instigarea altor categorii socio-profesionale împotriva personalului cultelor” şi se invocă art. 15 par. 1 din Legea 118/30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (în realitate este vorba de art. 13 par. a). Practic, se face referire la faptul că salariile personalului clerical şi ne-clerical au fost reduse cu 25%, la fel ca în cazul tuturor celorlalţi bugetari.

Prezentarea acestui fapt este scoasă din context. Persoana care a redactat comunicatul Biroului de presă al Patriarhiei BOR omite să precizeze că:
• prevederile legii 118 sunt temporare; reducerea de 25% se aplică pentru doar şase luni, pâna la 31.12.2010
• în timp ce în perioada 2010 – 2011, conform declaraţiilor guvernamentale, se vor disponibiliza cca. 100.000 de bugetari, fie ei profesori, cercetători, medici, politişti etc., clerul şi personalul neclerical sunt protejaţi prin prevederile legii salarizării unitare (330/2009), lege care prevede că din bugetul central şi al administraţiilor locale se vor finanţa un număr fix de posturi clericale şi ne-clericale (35.553 în total; cu posibilitate de suplimentare!)
În acest context este interesant de remarcat că în Anexa XII, art. 8 par. 2 din sus-menţionata lege se prevede explicit că “Numărul de posturi pentru personalul clerical se poate majora anual (s.n.) prin legea bugetului de stat.”. Nicăieri nu se menţionează că acest număr ar putea fi şi micşorat!

Tot Biroul de presă al Patriarhiei BOR mai afirmă şi că “în anul de criză 2009, pentru susţinerea activităţilor social-filantropice şi sprijinirea celor asistaţi şi a sinistraţilor, în eparhiile Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproximativ 45.000.000 lei, fonduri provenite în exclusivitate din donaţiile credincioşilor [s.n.], nu din fonduri externe. […] De serviciile şi proiectele sociale desfăşurate în eparhii (335 programe sociale), în anul 2009 au beneficiat 629.459 persoane”.

Avem două comentarii:
1. Preocuparea BOR pentru domeniul filantropic şi social nu poate decât să ne bucure. Însă remarcăm cu tristeţe faptul că până şi acţiunile filantropice ale BOR sunt finanţate din contribuţiile terţilor (credincioşii ortodocşi) şi nu din resursele interne ale BOR sau din veniturile rezultate în urma numeroaselor activităţi comerciale ale bisericii.
2. Făcând un calcul, rezultă că, în medie, fiecare persoană sprijinită a beneficiat de un ajutor în valoare de ceva mai puţin de 6 lei pe lună! Chiar dacă orice ajutor, cât de mic, este bine-venit, nu putem să nu ne întrebăm de impactul unor astfel de măsuri.

Comparaţia dintre numărul de biserici (cca. 18.000) şi cel al cabinetelor medicale de familie (cca. 11.000) este perfect justificată în contextul în care finanţarea primelor impietează asupra finanţării celor din urmă.
Bugetul Statului nu este nelimitat; alocarea de resurse într-o direcţie afectează direct şi imediat alte domenii.

Afirmaţiile din paragraful final al comentariului Biroului de presă BOR conţin acuzaţii nejustificate şi defăimătoare, care nu au nici o bază reală. ASUR recunoaşte importanţa tuturor cultelor şi apără dreptul constituţional al persoanelor de a-şi exercita libertatea fundamentală de conştiinţă şi de religie. Propunerea noastră priveşte doar taxarea activităţilor economice ale cultelor, conform principiului „nimeni nu este mai presus de lege” şi doreşte ca utilizarea fondurilor publice să fie strict reglementată pe baza unei definiţii a necesităţilor legate de practica de cult şi, desigur, perfect transparentă.

Asociația Secular-Umanistă din România
****************************************************

ps: Un articol interesant despre acest subiect puteți citi la Zergu.